adidas eqt adv sock preview adidas eqt support adv sock first look adidas eqt support adv sock first look adidas eqt support adv sock adidas eqt support adv sock adidas eqt support adv sock adidas eqt support adv sock colorways adidas eqt support 93 17 still breeze glitch camo adidas eqt support 9317 glitch camo still breeze adidas eqt support 9317 glitch camo still breeze adidas eqt support 9317 glitch camo still breeze first look adidas eqt support 93 17 glitch camo still breeze adidas eqt support 9317 glitch camo still breeze adidas eqt adidas eqt support adv adidas eqt support adv core black adidas originals adidas eqt tactile green pack adidas eqt tactile green pack adidas eqt light green pack womens adidas eqt support 9317

Archive for April 2011

Violenţa de pe bancă – Relaţia antrenor-sportiv

Sunt bunica unor junioare, care doresc cu ardoare sa faca performanta in baschet. Au avut turneul final u14 la Cluj. Acolo s-au intamplat lucruri incredibile. Au suportat umilinta, injurii, amenintarii din partea celei care ar fi trebuit sa le incurajeze sa le ridice moralul. Aceasta este antrenoarea achipei. Cum este posibil sa ai un comportament agresiv fata de niste fetite de 14 ani, in fata unei salii intregi, sa le faci de rusine in fata celorlalte echipe. Un antrenor trebuie sa fie un bun psiholog, sa lucreze cu copii, cu caractere in formare. Nu stiu ce sa fac, cum sa mi protejez nepoatele. Am facut memoriu la conducerea clubului unde am adus la cunostiinta cele intamplate. Suntem mai multi parinti foarte revoltati. Daca este cineva care a fost la Cluj in perioada 18-22 aprilie, la scoala ION AGARBICEANU .,LA TURNEUL FINAL U 14 FEMININ si a vazut cele relatate de mine , l-as ruga sa comenteze. Totodata as dori sa stiu de la, DL SANDULACHE, CARE ESTE PAREREA DOMNIEI SALE DESPRE ACEST CAZ(voi aduce declaratii ale parintilor a caror fetite au fost agresate fizic de aceasta antrenoare). In speranta ca ne veti ajuta, astept raspunsul dvs. Va multumesc.

Avem două tipuri de violență: cea VERBALĂ și cea FIZICĂ.

Văd că dumneavoastră faceți referire la ambele. Din păcate, violențele verbale sunt din ce în ce mai des întâlnite pe terenul de sport, ceea ce este doar un pas până la cea fizică … Și tot din păcate, orgoliile adunate ale antrenorilor, părinților și mai nou ale jucătorilor (fete sau băieți) fac ca de la vârste mici (baby și minibaschet) să se ajungă la un comportament “violent“. Acest lucru este mai grav decât violența în sine, de ce ? Fiindcă am uitat de educație din păcate…pornind de la părinți și ajungând la îndrumătorii lor adiacenți pe parcursul vieții (educator, învățător, profesor, antrenor, șeful de la servici, ș.a.).

Faptul că folosește cuvinte “grele” din dorința de a-i “motiva” … asta poate spune ceva și despre pregătirea acestor copii și faptul că s-a acceptat de către părinți acest lucru de la început …fiindcă nu cred că acesta este PRIMUL și SINGURUL meci la care au participat aceste fete cu doamna antrenoare. Este păcat că s-a permis de la început acest “stil” și că se observă abia la un turneu final … mă refer la GRAVITATEA acestuia (dacă așa a fost) …

Așa cum am mai spus și în altă postare, ar fi trebuit să existe acel cod al antrenorilor … eventual cod al jucătorului … cod al arbitrului … și un cod al spectatorului (indifferent că este părinte, șofer de microbuz sau contabil de club). Atitudinea celor din exteriorul echipei se va răsfrânge asupra “interiorului”, și atunci antrenorii vor fi mai atenți în relația lor cu sportivii sau NU …și își vor asuma acest lucru … ceea ce ASTĂZI nu se întâmplă (asumarea) …

Această “tactică” de a stimula sau motiva sportivii prin adresarea de injurii REPETATE și mai ales în fața spectatorilor, oficialilor, etc. … este un mod neortodox, ce din păcate a dat rezultate în cazul mai multor sportivi de-a lungul timpului … chiar mari sportivi … și când spun asta, mă refer și la cei din afara țării noastre … Însă această violență verbală sau fizică (după caz) nu poate fi cuantificată, decât POATE de ACCEPTAREA de către copil și părinte a acestui “stil” de a conduce antrenamentul sau meciul. Cu alte cuvinte, odată acceptat de către sportiv sau părinte un asemenea comportament, va trebui să meargă mai departe sau să se orienteze către altă echipă, implicit alt antrenor sau profesor.

Pentru a proteja sportivii (nepoatele, în cazul dumneavoastră) de un asemenea comportament, aveți următoare și singura soluție : discuție cu antrenorul sau profesorul ce pregătește echipa și stabilirea unei limite de comportament (de bunsimț).

În cazul în care nu înțelege acesta, aveți tăria și mutați copilul la alt club. NU EXISTĂ alt club ? Inființați unul, prin care să dați un exemplu de comportament în performanță …

Sperând că am fost cât de cât explicit … sper să aud numai de bine …

Răspuns pentru Gabriela Arteni …

Momentan, ma aflu in situatia in care caut raspunsuri la intrebarea “ce inseamna performanta in baschet”?
Sunt parintele unui junior “talentat…dar cu prea mult bun simt”…si aici,citez antrenorul copilului.Sa fie bunul simt un handicap in baschet si agresivitatea punctul forte?
Intamplarea(sau nu!) a facut ca actualul antrenorul al copilului(pe vremea cand avea un alt antrenor)sa asiste la un meci.Caracterizarea a fost urmatoarea:jucatorul care”moare pe teren pt echipa sa”.Acum,cand observatorul de atunci,a devenit antrenorul copilului il gaseste ca fiind individualist si la cea mai mica abatere de pe teren e scos pe banca.
O alta intrebare ar fi ca aceasta agresivitate care se cere , n-ar trebui s-o invete la antrenamente…e ceva cu care copilul vine din familie?!Nu e o parte a jocului care alaturi de tehnica etc, duce la ceea ce se numeste performanta?Antrenorul pe langa faptul ca e bun tehnician s.a.,nu trebuie sa fie si un bun psiholog si, confruntandu-se cu copii cu personalitati in formare nu trebuie sa se ocupe si de latura aceasta “creand”jucatorul pe care si-l doreste?

Performanţa o poţi asocia din mai multe puncte de vedere … Dacă discutăm de performanţă pe plan intern, din punctul meu de vedere se simte o evoluţie pozitivă a acesteia, mai ales datorită dezvoltării baschetului de masă la nivel naţional şi aici felicitări FRB prin acţiunile desfăşurate de-a lungul ultimilor ani, ceea ce a dus la creerea de loturi reprezentative de juniori, lărgind masa de sportivi ce au şanse în a deveni prin concurenţă, jucători de lot la nivel de seniori. Însă nu este de ajuns, având în vedere că pe plan extern, cu excepţia baschetului feminin ce are echipă în divizia A valorică a C.E., în rest suntem în divizia B valorică…Dar uşor-uşor direcţia este bună…ceea ce este foarte important… Performanţa şi marea performanţă înseamnă în primul rând sacrificii…Dacă reuşim ca părinte să acceptăm această idee…şi mai ales ca sportiv de la vârste mici…atunci poţi avea performanţă. Fiindcă de aici vine şi DISCIPLINA ce se va instaura atât în exerciţiu, cât şi în plan mental. Toate stările sportivului sau manifestările acestuia în teren şi în afara acestuia, trebuiesc ÎNDRUMATE de către PROFESOR (pedagog). În teren, dacă îţi doreşti să fii primul, trebuie să fii în primul rând „AGRESIV„ cu tine însuţi, să vrei mai mult de la tine, nu stabilindu-ţi obiective ce nu le poţi atinge, ci PAS CU PAS ! De aici apare şi greşeala ANTRENORULUI, ce fiindcă îşi doreşte a câştiga FIECARE MECI indiferent de valoarea lui, trece peste etape în pregătire…sau forţează mental sportivul în a-şi depăşi condiţia la momentul respectiv, cu mult prea mult decât ar fi importanţa acelui meci… Bineînţeles că performanţa sportivă contează foarte mult nu numai în relaţia antrenor-sportiv sau profesor-sportiv, ci şi relaţia părinte-sportiv, respectiv părinte-antrenor. Este foarte greu să priveşti POZITIV atunci când în jurul TĂU sunt create uneori artificial majoritar elemente negative: arbitrul fură…antrenorul greşeşte…adversarul te înjură…oficialul de la masă te fură la scor…şi aşa mai departe. De ce am spus artifical? Fiindcă unii antrenori şi din păcate chir şi unii jucători în ultima vreme, „justifică” lipsa pregătirii şi automat eşecul, prin a învinovăţi pe alţii, nu prin a îşi RECUNOAŞTE greşeala. Aici ar trebui rezolvată problema „bunului simţ”…din punct de vedere al antrenorului…jucătorului…şi a spectatorului… În ceea ce priveşte rezultatele unui sportiv sau ale unei echipe, acestea sunt strâns legate de antrenor sau şirul de antrenori pe parcursul vieţii acestuia ca sportiv sau după caz, al echipei. Nu ştiu dacă s-a observat sau nu, însă am făcut menţiuni în mai multe postări cu privire la ANTRENOR şi PROFESOR … De ce ? Fiindcă ÎN OPINIA MEA (asta ca să evităm alte discuţii neprincipiale), ANTRENORUL caută rezultatul cu orice preţ al echipei, INDIFERENT de sacrificii (individuale sau de echipă), în timp ce PROFESORUL are obiective de lungă durată şi ca un „pedagog” ce este, caută să îl educă pe acel sportiv spre adevărata performanţă. Asta însemnând că OBIECTIVUL acelui sportiv în ceea ce priveşte performanţa şi marea performanţă este accederea în LOTUL NAŢIONAL DE SENIORI, precum şi participarea în campionate puternice la nivel de seniori (div. A, Superligi, etc.) şi nu în ultimul rând educarea sa ca sportiv şi om în societate. În ceea ce priveşte pregătirea psihologică a sportivului sau a echipei ca grup, ar trebui să se ştie faptul că antrenorul sau profesorul este după caz „medic”…”părinte”…”psiholog”…etc. …Aici este reala problemă a sportului în ţara noastră… LIPSA unei „echipe” în spatele echipei de sportivi…

Răspuns la întrebarea lui Dragoș Tudor

Dragoș Tudor: Cum se poate aduce o echipă de juniori în vârf de formă în luna iunie, dacă am început pregătirea cu jucătorii acestei formații din luna septembrie a anului precedent?

Pentru forma sportivă (dpdv individual), discutăm de parametri CALITATIVI şi CANTITATIVI într-un proces de pregătire, cu precădere către cel calitativ…ceea ce la noi în ţară, repet…este o mare problemă. Apoi REFACEREA după efort…ceea ce iarăşi este o mare problemă, cu jucători ce sunt înscrişi la jII, jI şi Div. A sau B după considerente sau posibilităţile din teritoriu…din ideea de a avea meciuri în picioare, însă…fiecare cu părerea lui… Un lucru iarăşi important în a putea stabili forma sportivă într-o anume „destinaţie” ca timp (luna iunie, în cazul acestei întrebări) este ALIMENTAŢIA…ceea ce la noi este „după puteri” sau mai bine zis, după posibilităţi…Bineînţeles SUSŢINĂTOARE DE EFORT…Programul orar de antrenament coroborat cu cel de joc (ma antrenez la ora 19:00, însă joc la ora 10:00)…

Şi nu în ultimul rând pregătirea PSIHOLOGICĂ (motivaţia, susţinere din partea familiei, a spectatorilor, etc.) şi aşa mai departe…

Este greu un răspuns REAL pentru posibilităţile din ţara noastră şi nu citit din cărţi…cum ar fi mai uşor şi pentru mine, nu mai spun de cititori…

Din punctul meu de vedere FORMA SPORTIVĂ a unei ECHIPE poate fi menţinută sau crescută în funcţie de sportivii pe care îi ai în echipă. Poţi observa că la un joc sau la un număr de jocuri repetate, unul sau mai mulţi sportivi au evoluţii mai bune (ceea ce poate fi considerat o pantă ascendentă a formei sportive), iar alţii evoluţii scăzute (deşi antrenorul cunoaşte adevăratul potenţial al acestor). ECHIPA are în componenţă sportivi cu evoluţii individuale, ceea ce înseamnă că de la echipă la echipă, antrenorul poate menţine pe o linie de plutire rezultatele acesteia sau le poate urca în funcţe de evoluţia fiecărui sportiv în parte. El ar trebui să aşeze într-un plan de pregătire toţi factorii de mai sus, şi să ţină cont mai ales de calitate şi refacere astfel încât ECHIPA ce o conduce să nu evolueze SUB valoarea acesteia. În ceea ce priveşte FORMA pe care şi-o doreşte antrenorul pentru luna iunie, indiferent când porneşte în pregătire, trebuie să fie corelată cu un obiectiv (C.N. sau C.E., că până C.M. sau J.O. mai avem ceva de tras).

Dacă referirea este pentru minibaschet (ce se ţine în iunie), rugămintea mea este să ne concentrăm la ceea ce ar trebui să execute individual corect, maxim relaţie de 3×3 atac şi OBLIGATORIU (dpdv personal) în faza de apărare om la om agresiv pe întreg terenul, bineînţeles ţinând cont şi de factorul biologic de a susţine efortul (în funcţie de perioada de pregătire).
Sperând că m-am făcut cu siguranţă înţeles … închei aici …

Despre turneul semifinal #1 U18 masculin ..

Totalbaschet.ro: Având în vedere faptul că ați fost prezent, pentru o scurtă perioadă de timp, la turneul semifinal #1 la U18 masculin ce s-a desfășurat la Cluj-Napoca în perioada  25-27 martie, ce părere vi-a lăsat ceea ce ați văzut? Unde (pe ce plan) credeți că trebuie lucrat cu acești jucători?

Am fost şi am avut ocazia de privi noile generaţii ale unor echipe de baschet la nivel U18 masculin. Cu sinceritate şi regret în acelaşi timp spun că din punct de vedere al ECHIPEI mi-a fost lăsată o impresie nu foarte bună. În ceea ce priveşte INDIVIDUAL, pot spune că avem ceva elemente de perspectivă … însă am început şi eu să SPUN ceea ce am tot AUZIT (şi sperat) în ultimii ani…”Avem jucători de perspectivă…” Am spus şi repet: ca să meargă o “maşină” îi trebuie “piese” bune… iar dacă vrei o performanţă REALĂ îţi trebuie “piese” foarte bune … competitive … de calitate … Poate că au fost echipe ce nu au avut jucătorii de valoare în lot din cauza diferitelor probleme medicale sau orice alt motiv… însă sincer nu ne putem “bate” la nivel european dacă APĂRAREA este dezordonată…sau lipsită de o logică. ATACUL suferă din plin la capitolul finalizare, mai ales în condiţii dificile de joc (o relaţie 1×1 de exemplu). Nu îţi are rostul ca în acest post să îmi exprim părerea în ceea ce priveşte a fi lucrat, deoarece se regăseşte în celelalte postări de pe acest colţ, pornind în principal la vârsta asta de la ORELE DE INDIVIDUALIZARE conform antrenamentelor şi a dispoziţiilor antrenorului ÎN TIMPUL LIBER. Însă pentru asta trebuie să iubeşti acest sport pentru a-i acorda atenţia potrivită, fiindcă nu se poate fără individualizare şi fără sacrificii. Iar faptul că avem tot felul de bandaje “conform” jucătorilor de la TV (pe mâini, cap, picioare) sau că ascultăm muzică pe bancă la Ipod … nu ne ajută cu nimic. Poate doar în a visa mai departe CEEA CE AM PUTEA FACE…însă când se vor trezi…REALITATEA va fi mult mai dură cu ei. Spor la treabă băieţi… este nevoie de o continuitate şi de o competitivitate mai acerbă între jucătorii români ce doresc să joace în divizia A…măcar…

foot locker europe releasing another exclusive adidas nmd r1 adidas nmd r1 foot locker eu exclusive adidas nmd xr1 vintage white adidas nmd xr1 vintage white new images adidas nmd xr1 womens adidas nmd xr1 womens triple white adidas nmd xr1 primeknit clear onix grey adidas nmd r1 suede and leather colorways adidas nmd r1 black blue s75230 womens sz 9 suede adidas nmd r1 runners peach pink black womens sizes adidas nmd xr1 primeknit clear onix grey pink bb3686 adidas nmd xr1 primeknit adidas nmd xr1 primeknit pink stripe adidas nmd xr1 women exclusive adidas nmd xr1 primeknit university blue collegiate navy adidas nmd xr1 triple white adidas nmd xr1 triple white release reminder adidas nmd xr1 triple white adidas nmd august 18th releases adidas nmd xr1 pink